Ce vrei să te faci când vei fi mare? E întrebarea pe care o aud toţi copiii, încă dinainte să devină elevi. Răspunsul ar trebui să vină la şcoală, unde, teoretic, ne descoperim pasiunile, talentele şi drumul în viaţă. În realitate, într-un sistem de învăţământ irelevant, orientarea spre o carieră de succes nu există. Şi doar cei care au norocul şi curajul să-şi schimbe singuri destinul ajung adulţi împliniţi. O lecţie pe care au învăţat-o şi multe dintre persoanele publice.

Maia Morgenstern, actriţă: Eu voiam să fiu taxator, taxatoare în troleibuz sau tramvai. Apoi balerină şi medic pediatru

Articolul continua dupa recomandari

Marian Râlea, actor: Am vrut să am multe meserii. La început voiam conducător de trotinetă, apoi cel mai bun schior, medic, chelner şi mi-am dat seama că toate astea se pot aduna cel mai bine într-o singură meserie, cea de actor 

Dorian Popa, cântăreţ: În clasa a cincea ai mei m-au schimbat de la muzică la matematică. Eu sincer îţi spun mă vedeam broker pe Wall Street. Am avut un vis nebun cu pilotul de avion şi am rămas acolo, director de bancă sau broker pe Wall Street. Am studiat contabilitate şi aş fi putut să fac asta. Îmi plac cifrele 

Cătălin Scărlătescu, jurat Chefi la Cuţite: Liceul de la Eforie Sud era cu profil de şantier naval, de sudori, de băteai în table toată ziua. Nu eu am găsit bucătăria, bucătăria m-a găsit pe mine. Adică m-am născut într-o bucătărie. Eram legat de ceva, ba de bucătari, ba de barmani, ba de ospătari 

Cu toţii ştiu acum că nimic nu li s-ar fi potrivit mai bine. Sunt împliniţi şi au o carieră de succes, pentru că au îndrăznit să îşi urmeze visul. Dar drumul nu a fost deloc uşor! 

Cătălina Ifrim, vicepreşedinte Consiliul Elevilor Bucureşti: Sunt cazuri de elevi care merg cu valul şi au tendinţa să se piardă pe parcurs. Încearcă să termine un liceu doar pentru că e acea tradiţie de a lua BAC-ul şi a merge la facultate

Tudor Panait, preşedintele Consiliului Municipal al elevilor din Bucureşti: Simţim că şcoala doreşte să ne dea un drum, dar un drum predefinit nu să ne lase pe noi să alegem, să învăţăm să ne alegem drumurile noastre şi să ne dezvoltăm prin propriile noastre căi. Se datorează foarte mult lipsei de orientare în carieră pe care şcoala nu o oferă 

Orientarea în carieră ar fi esenţială, în condiţiile în care 70% dintre absolvenţi au meserii în alte domenii decât cele pe care le-au studiat. Mai grav este că mulţi trec prin şcoală degeaba. 

Aproape jumătate dintre elevii români au un nivel scăzut de cunoştinţe la citit, matematică şi ştiinţe. 

Rata de abandon şcolar a depăşit 16%, iar ponderea de absolvenţi cu studii superioare este de 26%. 

Îngrijorător este că elevii români înregistrează performanţe mult mai slabe faţă de colegii lor din ţările vecine care au aproape aceleaşi condiţii socio-economice. Dacă ne uităm la olimpiade avem rezultate deosebite, dar dacă analizăm rezultatele la testele PISA, România este în coada clasamentului, dupa Letonia, Ungaria, Bulgaria. 

După peste o sută de reforme în Educaţie, se simte încă influenţa comunismului. Toţi elevii parcurg acelaşi plan cadru, aceeaşi programă, fără să poată să aleagă ce le place.

Marian Staş, expert în Educaţie: Aici soluţia ar putea fi dată de două variante strategice. Fie dau drumul şi spun aşa dragi şcoli, alegeţi-vă. Aveţi la dispoziţie 3-4 variante de arhitecturi curiculare. A doua variantă, pusă în fapt la Chişinău, institui potrivit legii educaţiei 8-10-12 unităţi şcolare de tip pilot în care fac transformarea de sistem aşa cum se cade, pilotez 3-4 ani toată povestea, după care o extind şi o generalizez 

Iar Miruna, o micuţă elevă, întreabă "de ce nu putem să avem şi noi o şcoală cum au alte ţări?".

Mâine, la Observator, vedeţi dacă România e pregătită să înceapă noul an şcolar. Ce ne lipseşte şi ce îşi doresc elevii înainte să sune clopoţelul, aflaţi într-un nou material ÎNAPOI LA ŞCOALĂ.