Ambiţie, sacrificiu, perseverenţă. Sunt câteva dintre ingredientele de bază ce formează un campion. Dar oricât de puternice ar fi, nu aduc niciun trofeu fără un loc unde pot fi desăvârsite.

Cu această problemă se confruntă copiii campioni la patinaj viteză. Se antrenează pe asfalt si recurg la tot soiul de trucuri pentru a face performanţă. Campionatul Naţional nu se ţine în ţară, ci în Germania. Iar singurii sponsori care se mai găsesc sunt părinţii.

Articolul continua dupa recomandari

Campania realizată de Observator, Fundaţia Mereu Aproape şi sportguru.ro vă arată azi poveştile unei generaţii care poate schimba România, dacă primeşte o mână de ajutor.


Drumul spre perfomanţă e lung şi greu, iar majoritatea renunţă înainte să vadă linia de sosire. Nu seamănă cu alunecatul pe gheaţă nici măcar la patinaj viteză. Mai ales pentru că sportivii nu au gheaţă. În anii '80, campionatele naţionale de patinaj de viteză erau o normalitate. Sportivii concurau şi se antrenau pe gheaţă, la ei în ţară.


Ştefana
(Află POVESTEA EI AICI) şi Bogdan (Află POVESTEA LUI AICI) sunt gemenii de aur ai patinajului viteză din România. Amândoi au câştigat, anul trecut, titlul de campion absolut. Adică, au luat aurul la toate cele 4 probe. Sunt din Sibiu, au 15 ani şi peste 30 de medalii, fiecare. Patinajul i-a cucerit de când aveau 9 ani. Şi când, ÎNCĂ, îşi imaginau că sportul se practică pe gheaţă.

Puştii văd gheaţă câteva săptămâni pe an. În străinatate, unde, culmea, e mai ieftin. Puţin peste 200 de euro plătesc pentru o săptămână în cantonament.

Ştefana şi Bogdan se pot considera, totuşi, norocoşi. Părinţii pot să le susţină pasiunea. Colegii gemenilor au renunţat la sport. Au fost învinşi de sistem.

În România, nu există o pistă funcţională pentru patinajul de viteză. În 2007, Guvernul a dat 4,2 milioane de lei pentru lucrările de amenajare a pistei de la Miercurea-Ciuc. Nici după 8 ani nu a fost inaugurată. Antrenorii spun că instalaţiile au fost furate. Acum, Campionatele Naţionale ale României au loc în Germania. Probleme sunt şi cu echipamentul sportivilor. În vestiarul improvizat şi înghesuit al Clubului Şcolar de la Sibiu sunt 20 de perechi de patine. Cele mai multe au fost date din generaţie în generaţie şi ar trebui aruncate. Chiar dacă patinatorii noştri simt umilinţa în competiţii, nu-şi pierd speranţa. Adună forţa să viseze în continuare de fiecare dată când privesc posterele agăţate de pereţii vestiarului.


În loc de kilometri pe gheaţă, puştii fac kilometri pe asfalt. Au avut noroc cu antrenorul care s-a zbătut să facă rost de finanţare şi pentru pista de role. În jur de 16 mii de euro a costat renovarea. De atunci, au crescut rezultatele la campionatul pe role şi, culmea, şi la cel pe gheaţă. În anii '85 erau 500 de sportivi, acum abia dacă mai sunt 100. Un bilanţ, făcut de antrenorii români, arată că dacă situaţia nu se schimbă, patinajul de viteză ar putea fi şters de pe lista sporturilor practicate de români.

TOATE DETALIILE CAMPANIEI LE AFLAŢI AICI!

O serie de materiale prezentate la Observator vor arăta cine sunt acești copii, în ce domeniu vor să facă performanță, cum se antrenează, ce nevoi au ei și, mai ales, ce visuri speră micuții să își îndeplinească. Fie că fac gimnastică, box, patinaj sau haltere, acești copii sunt uniți de dragostea pentru sport. Nu au însă la dispoziție mijloacele necesare pentru a face performanță, fie că vorbim de mediile sărace din care provin sau de lipsa unor locuri special amenjate care să le ofere condițiile necesare practicării sporturilor respective.