O singură magistrală de cale ferată reparată capital în ultimii 30 de ani există în România şi aceea anchetată de procurorii DNA. Ruta Bucureşti-Constanţa a costat aproape un miliard de euro. Dublu faţă de contractele iniţiale. Şi culmea, există încă porţiuni nereparate, pe unde se circulă extrem de lent. Cu banii irosiţi de autorităţi, s-ar fi putut cumpăra locomotive sau vagoane noi. În lipsa lor, călătorii îndură umilinţe în fiecare zi: înghesuiţi în picioare, în trenurile supraaglomerate. 

De la București la Constanța sunt 225 de kilometri de cale ferată. Îi vom parcurge pe cea mai modernă linie, care face parte din tronsonul patru de transport pan european.

Articolul continua dupa recomandari

”Minunea” care ține până la Fetești

Calea ferată leagă Berlinul de Constanţa, tranzitând Bucureştiul. Circulăm cu aproape 160 de kilometri pe oră. Sunt viteze ameţitoare chiar şi pentru mecanicii de locomotivă obișnuiți cu restricţiile de pe alte magistrale.

Cale ferată filmată din trenul aflat pe magistrala București - Constanța

Dar minunea nu ține decât până la Fetești. În mod inexplicabil, această zonă nu a fost reabilitată atunci când tot tronsonul a intrat în reparații. Nici la Ciulnița nu s-au făcut lucrări. Asta încetinește trenul Constanța-București cu 30 de minute. Și ne readuce în ritmul atât de bine cunoscut al unui sistem tot mai fragil.

”E jale, e jale!”

Viteza melcului, nesiguranța liniilor, lipsa vagoanelor, surparea gărilor - toate au ajuns să definească CFR. De la controlori, mecanici, până la lideri de sindicat şi miniştri, toţi cunosc situaţia limită în care se află calea ferată.

”E jale, e jale! De când am venit eu la calea ferată, din 1989, până în momentul de faţă. Dacă în 1990, când am urcat pe locomotivă, îmi spunea cineva că o să ajungă de râs calea ferată, îl strângeam de gât, îl omoram. Du-te mă de aici”, spune un angajat.

Călători așteaptă pe peron în Gara Basarab

Nu sunt soluții, deși sunt bani

10 septembrie 2018. Zeci de călători, turiști și navetiști, au blocat trenul Mangalia-Constanța. Încărcați cu bagaje, au ocupat linia de cale ferată, în semn de protest. Erau nemulțumiți că CFR nu a suplimentat numărul de vagoane de pe litoral, așa că mulți au fost nevoiți să călătorească în picioare. Dar CFR nu are soluție. Pentru că nu s-a investit în reparații, multe vagoane s-au dezintegrat. Așa a ajuns compania să circule cu 700 de garnituri, față de 1.300, cât ar avea nevoie. 

Cum s-a ajuns aici? Din lipsă de bani? Bani sunt. Altfel, statul nu ar fi plătit aproape dublu pentru reabilitarea tronsonului de cale ferată Constanța-București, de exemplu. 913 milioane de euro au costat lucrările. Adică peste 4 milioane fiecare kilometru reparat. Specialiştii spun că dacă linia ar fi fost înlocuită de la zero costurile ar fi fost mai mici. Iar vestea a ajuns şi la urechile procurorilor care au deschis o anchetă pe numele fostului ministru de finante Sebastian Vladescu, acuzat de luare de mită pentru ca reparaţiile să fie făcute de firme agreate si platite din bani publici.

„În perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora ar fi primit, de la o companie străină, în baza unor înțelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor și plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată a liniei București-Constanța, precum și plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeași companie", spune DNA.

Sebastian Vlădescu la ieșirea de la audieri

Chiar și trenurile cumpărate întârzie...

Cercetat sub control judiciar, Vlădescu și-ar fi garantat cu lingouri de aur o parte din cauțiunea de un milion de euro, stabilită de procurorii DNA. Un alt ministru, cel al Transporturilor, ține astăzi în mâini soarta CFR. 

Lucian Șova a promis vagoane noi, care iniţial urmau să ajungă în septembrie. Doar că luna a trecut, iar trenurile nu au sosit. Acum se vorbeşte despre 100 de garnituri la mâna a doua, care vor completa flota de călători a căilor ferate.

România, țara trenurilor cu viteză mică

După o călătorie de două ore şi jumătate ajungem din nou în Gara de Nord, locul de unde am plecat în urmă cu aproape patru zile. În total am parcurs 1700 de kilometri. Au fost 36 de ore în vagoanele CFR. O medie simplă arată că trenurile, cel puțin cele cu care a mers echipa Observator în campania Avem o țară frumoasă, cum ajungem la ea?, au rulat cu 45 de kilometri pe oră.

Tren de călători intră în Gara de Nord

România este ţara cu cea mai mică viteză de circulaţie a trenurilor din Uniunea Europeană. În 1990 vagoanele de călători transportau peste 400 de milioane de pasageri anual. Numărul lor a scăzut constant, odată cu dispariția garniturilor. Anul trecut în vagoanele CFR au urcat puţin peste 54 de milioane de oameni.

Știrile Antena 1 Observator sunt și pe Instagram, Youtube și Facebook