Dor Geta Popescu şi Erik Gulacsi au murit sâmbătă striviţi de o avalanşă în munţii Retezat, în timpul unei ture de antrenament conduse de taţii lor. Cei doi copii de 14 şi 13 ani se pregăteau pentru a escalada în vară un vârf de peste 7.000 de metri. Au apărut critici dure la adresa părinţilor, care au decis să abordeze un traseu cu risc major. Marţi, Federaţia Română de Alpinism şi Escaladă, unde Dor Geta şi Erik erau legitimaţi, a emis un punct de vedere oficial despre tragedie.

Articolul continua dupa recomandari

Poziţia F.R.A.E. e susţinută şi de Asociaţiile Profesionale de Ghizi Montani, Clubul Alpin Român şi Clubul Sportiv Vertical, iar în ea se spune că "accidentele pe munte se produc din necunoașterea sau nerespectarea condițiilor de siguranță".

Iată mai jos comunicatul, integral:

"Poziția comună a Federației Române de Alpinism și Escaladă (F.R.A.E), a Asociațiilor Profesionale de Ghizi Montani A.G.M.R. și S.G.L.M., a Clubului Alpin Român (C.A.R) și a Clubului Sportiv Vertical Sport, în urma accidentului din Munții Retezat, de sâmbătă, 22 aprilie 2017

Având în vedere lipsa informațiilor exacte despre evenimentele produse, ținând cont că cele două ture de grup desfășurate în weekendul 21-22 aprilie în munții Retezat au implicat ghizi montani sau persoane care și-au atribuit un astfel de rol, iar una dintre aceste acțiuni a avut ca victime sportivi de performanță legitimați F.R.A.E.,
luând în considerare că alpinismul este activitate cu un grad implicit de risc, iar acțiunile în zone alpine, fie acestea turistice sau sportive, trebuie să țină cont de acest caracter, și recunoscând importanța publică a acestui subiect, poziția comună a Asociațiilor Profesionale de Ghizi Montani AGMR și SGLM, a Clubului Alpin Român (CAR), a Clubului Sportiv Vertical Sport și a Federației Române de Alpinism și Escaladă (F.R.A.E.) este următoarea:

1. În zona montană, accidentele pot apărea chiar și în cazul celor mai experimentați dintre practicanții alpinismului. O administrare cât mai eficientă a riscului scade probabilitatea ca acestea să se întâmple. Din experiența noastră, de cele mai multe ori, accidentele pe munte se produc din necunoașterea sau nerespectarea condițiilor de siguranță. De aceea, activitățile turistice sau sportive în zone alpine trebuie să se desfășoare întotdeauna cu înțelegerea și respectarea normelor de siguranță specifice, și să aibă la bază un bun nivel de educație montană.

2. Alpinismul este ramură sportivă oficial recunoscută în România. Conform legii, atât minorii, cât și persoanele adulte pot practica acest sport, într-un cadru protejat și acreditat. De asemenea, orice persoană are dreptul de a lua parte la activități montane, de performanță sau de amatori, private sau oficiale, realizate și coordonate de personal calificat, de specialitate. Pentru siguranța tuturor participanților la acestea, indiferent de vârstă, este nevoie ca acțiunile desfășurate pe trasee alpine, de mai mică sau mai mare dificultate, să țină cont de reguli specifice.

3. Accidentul din 22 aprilie trebuie să aibă ca efect creșterea nivelului de educație a practicanților, amatori sau profesioniști, de sporturi sau activități montane, cu implicarea tuturor organelor acreditate - asociații de profil, ghizi montani, instructori sau antrenori sportivi, salvatori montani - în acest demers. Interzicerea accesului turiştilor sau sportivilor în anumite zone montane sau perioade nu este o solutie pe termen lung și nu oferă bazele unei dezvoltări coerente și continue a activităților turistice sau sportive alpine. Pentru aceasta, dar și pentru crearea unui context favorabil obținerii performanței în disciplina sportivă alpinism, o mai bună informare, cunoaştere și apreciere a specificului acestei activităţi, din partea publicului larg, a practicanților, a reprezentanților media și organelor statului, precum și o corectă înţelegere a statutului ghidului montan şi impunerea unor norme de siguranță în desfășurarea activității de ghid montan sunt teme care trebuie abordate de urgență.

4. În completarea celor menționate la pct. 3, considerăm că se cere o reglementare clară şi distinctă a activităţii de ghid montan, precum și a celei de instructor sportiv autorizat, și formularea unor norme specifice conform celor internaţionale. Scolile de ghizi montani și cele de instructor sportiv autorizat să aibă obligaţia să își adapteze cursurile de formare în alpinism acestor acestor norme internaţionale. În acest moment, în România nu există un standard de calitate unitar și conform legislației alpine din țările membre ale UE pentru pregătirea profesioniștilor din activitățile și sporturile montane (există variate entități care formează astfel de profesionisti, dar standardele de calitate al acestora sunt inegale).

5. Ghidul montan/ instructorul sportiv autorizat este direct răspunzător de siguranţa participanţilor la ture montane/ alpine, școli de munte, tabere, în limitele standardului de exercitare a profesiei. Trebuie înteles, de asemenea, că toți participanții la o tură montană sunt și trebuie să fie responsabili pentru acțiunile lor, în cazul minorilor, părinții sau tutorii legali fiind cei ce pot decide implicarea și participarea acestora la astfel de acțiuni.

Semnează: Marius Gane, vicepreședinte F.R.A.E., Alexandru Paun, președinte CAR și ghid montan, Felicia Enache, președinte AGMR, Cosmin Andron, consilier AGMR, Adrian Vălean, ghid montan și președinte Vertical Sport"


Ești martorul unui eveniment deosebit, ieșit din comun sau amuzant?

- Instalează aplicația Observator (App Store / Google Play), filmează sau fotografiază și trimite către echipa editorială a unuia dintre cele mai bune programe de știri din România.

- Intră pe pagina de Facebook a Observator și lasă-ne un mesaj însoțit de datele tale de contact.