Omul sfinţeşte locul. Dacă îl munceşte. Dacă nu, plăteşte impozite tot mai mari. Asta vor să facă autorităţile cu proprietarii care nu-şi lucrează terenurile. Legea e bună, dar cu două tăişuri, spun fermierii, care vin şi cu explicaţii. E posibil ca unii să îşi cultive terenul de formă, doar ca să scape de plată. Nici reprezentanţii comunelor nu sunt mai încântaţi de idee, vor rămâne fără bani în visterie.

Articolul continua dupa recomandari

Constantin cultivă legume pe un teren de aproape cinci mii de metri pătraţi. Plăteşte impozit de care anul viitor ar putea scăpa. La fel cum, spune el, ar putea scăpa şi alţii, chiar dacă nu merită: "Legea este făcută cu două tăişuri. Cei mari au terenuri mari, multe. Şi dacă o să le lucreze sau o să le cultive doar de formă... o să fie scutiţi de la plată."

Socoteala din birouri nu se potriveşte întotdeauna cu ceea ce se întâmplă pe câmp. Dacă pentru un astfel de teren lucrurile sunt destul de clare, ei bine ce se va întâmpla cu acesta, aflat în paragină, deşi el este cultivat cu grâu?

Mulţi dintre cei care administrează terenuri profită de pârghiile legislative şi încasează bani pentru subvenţii, deşi terenul lor este lăsat în voia sorţii. Aparent însă, el este cultivat. 

Impozitul anual pentru un hectar de teren este, în medie, de 35 de lei. De acum, cine nu va munci terenul doi ani consecutiv, va ajunge să plătească chiar şi de cinci ori mai mult, din al treilea an, potrivit aceluiaşi proiect. Toţi ceilalţi vor fi scutiţi de plată. 

"Dacă acest proiect de ordonanţă va fi aprobat va aduce prejudicii mari tuturor comunelor din România. Asociaţia Comunelor din România va trimite un comunicat împotriva aprobării acestei ordonanţe, pentru că afectează însăşi existenţa comunei. Vă daţi seama că noi, din aceşti bani, plătim inclusiv funcţionarea şcolilor?", declară Ştefan Ilie, vicepreşedintele Asociaţiei Comunelor din România.

România are o suprafaţă agricolă de aproape 15 milioane de hectare. Aproape jumătate este nelucrată, potrivit unei evaluări.