Proiectul de lege care prevede introducerea unui nou tip de carte de identitate, cea electronică, a fost votat astăzi de Senat.

Conform Proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative, adoptat la sfârșitul lunii octombrie de Guvernul condus de Mihai Tudose, românii vor putea avea cărți de identitate electronice, inclusiv copiii sub 14 ani.

Articolul continua dupa recomandari

Care sunt modificările adoptate azi de Senat

  • 1. Românii vor avea un buletin electronic, pe care-l vor putea folosi și online

Cartea electronică de identitate va putea fi folosită de titularul său și online, pentru a beneficia de serviciile electronice bancare, fiscale, sociale, de educație. Noul tip de buletin ar aduce garanții suplimentare de securitate, micșorând tot mai mult posibilitatea folosirii unor documente false de identitate. Documentul de identitate va cuprinde și o imagine facială a titularului, dar și amprentele a două degete (opțional), potrivit www.avocatnet.ro

"Cartea electronică de identitate (CEI) va permite titularului autentificarea în sisteme informatice ale Ministerului Afacerilor Interne și în sisteme informatice ale altor instituții publice sau private, precum și utilizarea semnăturii electronice, în condițiile legii. CEI va facilita astfel accesul cetățeanului la diverse servicii electronice (bancare, fiscale, sociale, financiare etc.), cu efecte majore privind simplificarea relației cu autoritățile publice, creșterea calității și accesibilității serviciilor publice", se arată într-un comunicat al Guvernului.

  • 2. Buletinul va putea fi folosit drept card de sănătate

Odată ce noul buletin (cartea electronicăde identitate) va fi emis titularului, acesta nu va mai avea nevoie și de cardul de sănătate pentru a proba calitatea sa de asigurat în sistem, pentru că buletinul va înlocui cardul de sănătate.

"Noul document de identitate nu va conține date medicale, ci doar datele de identificare ale titularului. Cardul de sănătate își încetează valabilitatea în momentul emiterii către titular a unei cărți electronice de identitate.  Pentru persoanele care nu vor solicita eliberarea unei cărți electronice de identitate, se vor emite în continuare carduri de sănătate, în aceleași condiții din prezent", scrie în comunicatul Guvernului.

  • 3. Și copiii sub 14 ani vor putea avea buletin electronic sau simplu

În prezent, actul de identitate se eliberează după împlinirea vârstei de 14 ani. Proiectul de lege ar putea schimba acest lucru, pentru că le-ar da părinților posibilitatea să ceară o carte electronică de identitate și pentru copiii lor mai mici de 14 ani.

"În cazul minorilor, la solicitarea părinților sau a reprezentaților legali, se introduce posibilitatea eliberării unei cărți de identitate simplă sau electronică, indiferent de vârsta copilului", se specifică în comunicat.

  • 4. Nu toți românii vor fi obligați să aibă cărți electronice de identitate

Actul în dezbatere propune ca, pentru românii care nu sunt de acord cu ideea de carte electronică de identitate, din motive religioase sau de conștiință, aceștia să poată avea un tip de carte de identitate simplă. Asta înseamnă că buletinul lor nu va conține datele lor biometrice, adică imaginea feței și, după caz, amprentele a două degete și că nu-l vor putea folosi pentru serviciile on-line. 

  • 5. Alte perioade de valabilitate pentru cărțile de identitate

Totodată, actul va stabili termene diferențiate de valabilitate a actelor de identitate, în funcție de vârsta titularului, astfel încât să fie surprinse mai bine schimbările aspectului nostru fizic: valabilitate de doi ani, pentru cei de până la 14 ani; patru ani, pentru cei între 14 și 18 ani; zece ani, pentru cei care împlinesc 18 ani și valabilitate nelimitatăpentru cei care împlinesc 60 de ani, însă numai pentru buletinele simple, nu și cele electronice.

După ce Senatul a aprobat Proiectul de lege privind introducerea noilor cărți electronice de identitate, acesta va merge la dezbatere și vot în Camera Deputaților, care este for decizional. Însă, aplicarea acestei legi va depinde și de aprobarea prin decret de către șeful statului și de publicarea în Monitorul Oficial.