Problema succesiunii apare în majoritatea cazurilor în care un suveran moare. Iar Regele Mihai s-a luptat, vreme de zeci de ani, să îşi asigure succesorul şi să elimine orice tentativă de contestare a moştenitorului titlului. Dar oare a reuşit?

 

Articolul continua dupa recomandari

”La fel ca toate familiile aflate în situația noastră, am regretat că nu avem un fiu, deoarece Constituția Regală din 1923, conformă cu legea salică, interzice femeilor să domnească în Regatul României”, spunea Regele Mihai, într-un interviu, în 1992.

Moștenitorii Regelui Mihai

Conform familiei suveranului României, titlurile membrilor Casei Regale, dar şi ordinea succesiunii sunt determinate de Normele Organice ale Casei Regale. Iar ordinea de succesiune la tron şi la şefia Casei Regale e bazată pe "principiul primogeniturii cu preferinţă masculină, normele organice abrogând, astfel, principiul salic al primogeniturii masculine absolute, cu excluderea femeilor şi a descendenţilor lor".

”Margareta este, totuși, moștenitoarea probabilă, însă nimic nu este clar stabilit. Acesta este un punct pe care va trebui să îl rezolvăm la timpul oportun. Există o procedură bine definită în Constituție cu privire la articolele care trebuie amendate”, mai spunea Regele Mihai, în interviul acordat în 1992 și publicat de Philippe Viguie Desplaces în cartea ”Majestatea Sa Regele Mihai al României – O domnie întreruptă”.

Regele Mihai, Regina Ana și cele cinci fiice

INFOGRAFIC: Regele Mihai, Regina Ana şi cele 5 fiice ale lor | Sursa: Observator

Regele Mihai şi-a desemnat astfel ca succesor pe fiica sa, Principesa Margareta, urmată, în linia succesiunii, de alţi cinci membri ai familiei:

  • 1. ASR Principesa Moştenitoare Margareta a României, Custode al Coroanei României, fiica cea mare a Regelui Mihai
  • 2. ASR Principesa Elena a României, a doua fiică a Regelui Mihai
  • 3. Elisabeta Karina de Roumanie, fiica Principesei Elena
  • 4. ASR Principesa Sofia a României, a patra fiică a Regelui Mihai
  • 5. Elisabeta Maria Biarneix, fiica Principesei Sofia
  • 6. ASR Principesa Maria a României, a cincea fiică a Regelui Mihai

Lupta pentru numirea succesorului. Legea salică, o piedică pentru Regele Mihai

Pentru că nu a avut băieţi, Regele Mihai a făcut tot posibilul pentru a-şi asigura ca moştenitor la tron pe fiica sa cea mare, Principesa Margareta. A desemnat-o drept succesor încă din 1997, însă abia 10 ani mai târziu a reuşit să cimenteze chestiunea succesiunii la tronul României.

”Vreau să vă spun că doresc ca prima mea fiică, Margareta, să succeadă în toate drepturile și prerogativele mele când Atotputernicul va decide că mi-a sosit clipa”, spunea, cu convingere, Mihai I, în 1997.

Principesa Margareta e succesoarea Regelui Mihai

FOTO: Principesa Margareta, Custodele Coroanei României

Regele Mihai s-a luptat ca să se renunţe la legea salică, cea care acordă drepturi exclusive de succesiune doar bărbaţilor. Legea salică a fost inclusă în Constituţia României din 1866, dar şi în cea din 1923, statutând ca descendenţii la tron să fie exclusiv pe linie bărbătească. În lipsa unor moştenitori pe linie masculină ai regelui, succesorul la tron era numit cel mai vârstnic dintre fraţi ori unul dintre fiii acestuia.

Însă Regele Mihai a avut cinci fete, iar legea salică le interzicea ascensiunea la tron. Abia după 60 de ani de la abdicare, la 30 decembrie 2007, el a promulgat Noul Statut al Casei Regale, în care erau menţionate şi noile reguli de succesiune. „Coroana României va trece de la Șeful Casei Regale la primul născut bărbat, și, în lipsa unui bărbat, la prima născută femeie", precizează Anexa I.C.

Această regulă, împrumutată de la monarhiile din Spania, Monaco sau Thailanda, permite femeilor să moştenească tronul în cazul în care nu au niciun frate în viaţă, iar fraţii morţi nu au niciun moştenitor legitim. În dreptul constituțional monarhic, sistemul de succesiune adoptat de Regele Mihai e cunoscut ca "primogenitura cognatică cu preferință masculină".

Prin noile reguli, Regele Mihai a asigurat succesiunea în familia sa, marcată de o covârşitoare prezenţă feminină. Principesa Margareta are astfel în mod legal prima în linia succesiunii.

Primul pas către coroană al Principesei Margareta a fost făcut cu ajutorul Regelui Mihai, în martie 2016, când fostul suveran s-a retras oficial, numindu-și fiica cea mare Custode al Coroanei.

Actul prin care Principesa Margareta devine Custodele Coroanei

FOTO: Actul prin care Regele Mihai se retrage din viaţa publică | Sursa: Casa Regală

Excluderi de pe lista succesiunii la tronul României

Iniţial, prin noul Statut al Casei Regale din decembrie 2007, pe lista succesiunii erau 10 membri ai familiei regale:

  • 1. ASR Principesa Moștenitoare Margareta a României, Custode al Coroanei României, fiica cea mare a Regelui Mihai
  • 2. ASR Principesa Elena a României, a doua fiică a Regelui Mihai
  • 3. Nicholas Medforth-Mills, fiul Principesei Elena
  • 4. Elisabeta Karina de Roumanie Medforth-Mills, fiica Principesei Elena
  • 5. ASR Principesa Irina a României, a treia fiică a Regelui Mihai
  • 6. Michael Kreuger, fiul Principesei Irina
  • 7. Angelica Kreuger, fiica Principesei Irina
  • 8. ASR Principesa Sofia a României, a patra fiică a Regelui Mihai
  • 9. Elisabeta Maria Biarneix de Laufenburg, fiica Principesei Sofia
  • 10. ASR Principesa Maria a României, a cincea fiică a Regelui Mihai

Fotografie a Familiei Regale a României, la Castelul Săvârșin

FOTO: Cuplul regal şi 3 dintre fiicele sale, într-o fotografie de la Palatul Elisabeta

Scandalurile au dus însă la eliminarea unor membri. Nicolae, fiul Principesei Elena, era al treilea în ordinea succesiunii. În august 2015, Nicolae a fost exclus însă de pe listă şi i s-a retras, totodată, titlul de Principe al României.

În 2014 a mai fost eliminată de pe lista succesiunii şi Irina Walker, cea de-a treia fiică a Regelui Mihai şi i-a fost retras şi titlul de Principesă. Decizia a fost luată după ce Irina şi soţul ei american au fost condamnaţi pentru organizarea de lupte ilegale de cocoşi la ferma lor din Oregon. Cei doi copii ai Irinei - Michael şi Angelica Kreuger au fost, de asemenea, excluşi de pe lista succesiunii.

Cine ar fi fost succesorul Regelui Mihai, conform legii salice

Dacă statutul Casei Regale ar fi păstrat principiul legii salice, Principesa Margareta, dar şi celelalte fiice ale Regelui Mihai nu ar fi avut dreptul la tronul României. Ar fi deschis astfel oportunitatea rudelor masculine din Casa de Hohenzollern ale Regelui Mihai să aspire la titlul de Rege al României. Însă ideea ca un prinţ german să ia titlul în dauna fiicelor sale nu a fost acceptată de Mihai I.

Astfel, la 10 mai 2011, pentru a preveni orice pretenţii ale rudelor germane, Regele Mihai a rupt legăturile cu Casa Princiară Hohenzollern-Sigmaringen şi a schimbat numele familiei sale în "al/a României". Mihai I a renunţat şi la toate titlurile primite de la Casa Princiară Hohenzollern-Sigmaringen.

Într-un interviu acordat în 2011, fostul lider ţărănist Ion Diaconescu a dezvăluit că mai mulţi monarhişti români de marcă i-au cerut Regelui Mihai să-l numească succesor pe Principele Nicolae.

Iar în interviul din 1992, acordat lui Philippe Viguie, Mihai I spunea, la rândul său, despre Prințul Nicolae:

”Nicolae, fiul cel mare al Elenei, are acum șase ani. Vârsta pe care o aveam când m-am urcat pe tron... Dacă destinul îl va chema într-o zi să domnească peste România, Nicolae va trebui să își îndeplinească îndatoririle. Aș dori însă, ca el să fie plebiscitat de români. Ceea ce în momentul de față este destul de complicat.”

Însă Regele Mihai a refuzat varianta Nicolae, preferând să o desemneze ca moştenitor pe fiica cea mare, Principesa Margareta. Prin noul statut din 2007, Prinţul Nicolae era numit abia al treilea în ordinea succesiunii, iar în 2015 a fost exclus, în urma unui scandal.

Sursa: Observator, Casa Regală a României, Monarhia salvează România, Wikipedia