Elena Rădescu, coordonatorul echipei de control la Direcția Națională Anticorupție, urmează să își prezinte, joi, în cadrul Secției pentru procurori a CSM, punctul de vedere privind Raportul Inspecției Judiciare cu privire la managementul DNA, informează Agerpres

Articolul continua dupa recomandari

Potrivit ordinii de zi publicată pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, Secția pentru procurori urmează să ia în discuție "Raportul Inspecției Judiciare numărul 5115/IJ/982/DIP/2017 având ca obiect 'eficiența managerială și modul de îndeplinire a atribuțiilor ce decurg din legi și regulamente, de către conducerea structurii centrale a Direcției Naționale Anticorupție, precum și respectarea normelor procedurale și regulamentelor de către procurorii și personalul auxiliar de specialitate din cadrul parchetului vizat'".

Inițial, Elena Rădescu urma să se prezinte în fața Secției pe 16 octombrie, însă aceasta a cerut să își susțină punctul de vedere la o dată mai recentă pe motiv că este plecată din țară.

Pe 5 octombrie, Inspecția Judiciară a transmis Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii raportul privind rezultatele controlului managerial desfășurat la Direcția Națională Anticorupție.

"Joi, Inspecția Judiciară a transmis Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii Raportul privind rezultatele controlului managerial, desfășurat în perioada 17 iulie — 25 august 2017, la Direcția Națională Anticorupție — Structura centrală", a precizat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al IJ, Alin Alexandru.

Pe 4 iulie, Inspecția Judiciară a publicat, pe pagina de Facebook, planul de control pe anul 2017 la parchete, printre care și la Direcția Națională Anticorupție și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

În data de 17 iulie, Inspecția Judiciară a început controlul la DNA privind eficiența managerială și modul de îndeplinire a atribuțiilor de către conducerea Direcției, verificare ce urma a fi efectuată în perioada 17 iulie — 11 august. Ulterior, IJ a decis să prelungească verificarea până pe 25 august, având în vedere că volumul de activitate real îl depășea pe cel previzionat de inspectori.

În planul de control se preciza că ar fi urmat să fie efectuate controale privind eficiența managerială și modul de îndeplinire a atribuțiilor de către conducerea parchetelor, ce decurg din legi și regulamente, precum și respectarea normelor procedurale și regulamentare de către procurori și personalul auxiliar de specialitate de la parchetul de pe lângă o curte de apel și parchetele arondate, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcția Națională Anticorupție — Structura centrală. De asemenea, urmau a fi efectuate controale tematice privind verificarea măsurilor luate de către procurori și conducerile parchetelor în vederea soluționării dosarelor mai vechi de 5 ani, precum și verificarea măsurilor luate de procurori pentru soluționarea dosarelor mai vechi de 2 ani, inclusiv recuperarea prejudiciilor și aplicarea confiscării extinse, care au ca obiect următoarele infracțiuni: evaziune fiscală, spălare de bani, contrabandă, corupție, infracțiuni silvice și contra mediului, conflict de interese.

În plus, IJ anunța verificări și în legătură cu practica parchetelor privind renunțarea la urmărirea penală și modul de soluționare a dosarelor mai vechi de 2 ani având ca obiect infracțiuni contra persoanei ca urmare a culpei medicale.

Alte aspecte avute în vedere la controalele de fond ale Inspecției Judiciare vizau verificarea organizării și coordonării eficiente a activității, a comportamentului și comunicării, a asumării responsabilităților și a aptitudinilor manageriale — repartizarea procurorilor pe sectoare de activitate, repartizarea personalului auxiliar de specialitate și a celorlalte categorii de personal, repartizarea echilibrată a lucrărilor, dotarea tehnico-materială și informatică, condițiile în care procurorii, personalul auxiliar de specialitate și personalul contractual își desfășoară activitatea.

Totodată, potrivit planului, urmau să fie verificate comportamentul și comunicarea cu procurorii, lucrătorii de poliție judiciară, specialiștii, personalul auxiliar, personalul contractual, judecătorii, justițiabilii, ceilalți participanți la procesul penal și alte instituții; relația cu mass-media, asigurarea accesului la informațiile de interes public din cadrul parchetului și transparența actului de conducere; respectarea principiului repartizării pe criterii obiective a cauzelor.

Sursă: Agerpres