Guvernul britanic şi Uniunea Europeană sunt "foarte aproape" de un acord asupra statutului cetăţenilor comunitari în Marea Britanie după Brexit, a declarat premierul Theresa May în faţa parlamentului de la Londra.

May a ţinut să adauge că dacă totuşi un astfel de acord nu se va concretiza, atunci executivul britanic va încerca să ajungă la înţelegeri separate cu statele UE, relatează Reuters şi EFE.

Articolul continua dupa recomandari

Premierul britanic a amintit de asemenea că orice acord trebuie să ţină cont de principiul reciprocităţii, aşadar să-i aibă în vedere şi pe rezidenţii britanici aflaţi în ţările blocului comunitar.

Intervenția premierului britanic vine în timp ce la Bruxelles continuă a cincea rundă de negocieri privind Brexitul, rundele anterioare încheindu-se fără progrese majore din cauza condițiilor reciproce greu de acceptat de fiecare dintre părți.

Uniunea Europeană refuză să discute despre un viitor acord comercial sau despre o perioadă de tranziție înainte să fie stabilite condițiile separării Marii Britanii de UE, în special 'factura' Brexitului, drepturile cetățenilor comunitari în Marea Britanie și situația frontierei dintre Republica Irlanda și provincia britanică Irlanda de Nord, Londra insistând în schimb că aceste două negocieri trebuie purtate în paralel și acuzând UE că dă dovadă de inflexibilitate.

DIVERGENŢE SERIOASE

UE a salutat ”tonul constructiv” şi ”noua dinamică” imprimate negocierilor prin discursul lui May de la 21 septembrie, la Florenţa (Italia), unde a propus o perioadă de tranziţie post-Brexit de doi ani şi a promis că ţara sa îşi va ”onora” angajamentele financiare faţă de Uniune.

Însă ”rămân divergenţe serioase, în special cu privire la soluţia financiară”, a precizat ulterior Barnier în PE.

Încheierea tuturor socotelilor şi plata de către regatul Unit în vederea onorării angajamentelor finananciare în UE este evaluată neoficial între 60 şi 100 de miliarde de euro de către europeni, potrivit unor surse.

Negociatorii europeni nu cer însă, pentru moment, un angajament în cifre Londrei, ci un acord de principiu asupra unei metode de clacul, încă departe de a fi atins.

Mijloacele de garantare după Brexit a drepturilor cetăţenilor europeni în Regatul Unit rămân alt măr al discordiei. Londra şi Bruxellesul nu au reuşit să ajungă la un acord asupra rolului pe care-l va putea juca în acest sens Curtea de Justiţie a UE (CJUE).

57% dintre românii emigraţi vor să se întoarcă în ţară

Dintre românii emigraţi, 57% vor să se întoarcă în ţară, iar în funcţie de ţara de emigraţie, cele mai mari procente se înregistrează în Italia (68%) şi Marea Britanie (63%), iar cele mai mici în Germania şi Statele Unite (43%), conform rezultatelor

Un studiu despre diaspora românească, comandat de RePatriot şi realizat de Open-I Research, relevă faptul că, dintre românii emigraţi, 57% vor să se întoarcă în ţară, iar în funcţie de ţara de emigraţie, cele mai mari procente se înregistrează în Italia (68%) şi Marea Britanie (63%), iar cele mai mici în Germania şi Statele Unite (43%).

Pentru românii care vor să se întoarcă, principalul motiv este regăsirea “cuibului”, astfel încât 68% spun că vor să fie “din nou acasă”.

Un procent de 47% vor să facă ceva pentru România, iar 39% vor să înceapă o afacere în ţară. 

Dintre românii din Marea Britanie care vor să se întoarcă în ţara, 56% vor să înceapă o afacere.

Ei se declară optimişti cu privire la potenţialul de schimbare al României şi, în plus, vor să folosească aici lucrurile pe care le-au învăţat, şi să ajute la schimbarea în bine a mentalităţii româneşti.

De asemenea, 43% dintre românii din diaspora estimează că în următorii ani lucrurile se vor îmbunătăţi în România, iar 26% cred că lucrurile se vor înrăutăţi.

Chestionarul a fost completat online de către 1.192 români emigraţi în ţări precum Spania, Italia, Marea Britanie, Irlanda, Germania, SUA, Franţa, Canada, Austria, Norvegia, Belgia.