România a atras, până la finalul anului trecut, circa 17 miliarde euro, din cele 18,8 miliarde euro alocate în exerciţiul 2007-2013, înregistrând astfel cea mai scăzută rată de absorbţie, de 90,4%, cu circa 5 puncte procentuale sub nivelul consemnat de alte state precum Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria, se arată într-un raport publicat de Banca Naţională a României (BNR).

Articolul continua dupa recomandari

"Aproximativ două treimi din aceste sume au fost relativ uniform repartizate (aproape 4 miliarde euro în fiecare caz) pentru finanţarea unor proiecte vizând trei domenii majore: dezvoltarea infrastructurii de transport, protecţia mediului (în principal, lucrări de extindere şi modernizare a sistemelor de apă, lucrări de dezvoltare a sistemelor integrate de management al deşeurilor), precum şi dezvoltarea infrastructurii educaţionale, a celei pentru formare profesională continuă şi dezvoltarea microîntreprinderilor.

Restul fondurilor atrase au fost direcţionate către educaţia şi formarea profesională a forţei de muncă (inclusiv în mediul rural), dezvoltarea incluziunii sociale, respectiv eficientizarea activităţii economice (inclusiv prin finanţarea unor proiecte de cercetare-dezvoltare)", se arată în document.

Potrivit acestuia, în noul exerciţiu financiar, intrările au fost reprezentate până în prezent doar de avansuri, nefiind disponibile informaţii cu privire la utilizarea acestor sume.

"Absorbţia scăzută a fondurilor structurale şi de coeziune a antrenat un cost de oportunitate din perspectiva convergenţei economiei româneşti, în condiţiile în care s-a observat că regiunile cu rate mai ridicate de absorbţie în perioada 2007-2014 au, de regulă, un ritm mai alert de dezvoltare.

Programele dedicate acumulărilor de capital fizic şi dezvoltării celui uman, pilonii creşterii potenţialului economiei, au consemnat cele mai scăzute rate de absorbţie (87% la sfârşitul anului 2016).

Rezultatul poate fi atribuit, în parte, performanţei modeste a sectorului public, investiţiile finanţate cu fonduri europene reprezentând 1% din PIB în perioada 2007-2014, comparativ cu o medie de aproape 2% în celelalte state din grupul NSM10 (Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria - n. r.)", menţionează sursa citată.

Sursă: Agerpres.ro